Daniel Turcea – Liniște, început al izbăvirii

eu fugeam de Tine, Iubire, Daniel_Turcea
iubind doar amăgirea, frumusețea
cea numai clipă, numai rouă
și săvârșind durere
în suflete
și Tu
iertai,
iertai,

cum blând, cu-ngăduință, în lumină,
cu îngeri privegheai să nu se stingă
în voia sa, ca-n întuneric, viața
puțină, câtă rămăsese-n mine.

străin și mândru, fără să-nțeleg
cum totu-n jur se prefăcu în moarte

liniște, început al izbăvirii,
cu chipul îngeresc…

pacea gândurilor, locul Lui.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s